În perioada interbelică, pe harta Bucureștiului, cele patru puncte cardinale erau desemnate cu Nord, Vest, Est și Mandravela. O astfel de denumire putea stârni curiozitatea oricui, iar Mahalaua Mandravela a devenit un loc mitic, situat în capătul de sud al Capitalei, aproximativ în zona actualului punct de intersecție dintre șoseaua Olteniței și Calea Văcărești, în apropiere de Piața Sudului. Această mahala era un amalgam al vieții urbane, adunând o cârciumă, o gheretă cu fructe și pâine, și o tutungerie - o mică comunitate care își găsea aici toate nevoile esențiale.

Mahalalaua Mandravela se afla la răscrucea a trei drumuri "blestemate": unul către închisoare, altul către cimitir și al treilea către spitalul de nebuni. Este important de menționat că Mandravela a fost în centrul atenției, fiind cunoscută drept o locație animată, unde petrecerile nu încetau niciodată și unde se adunau oameni din diverse straturi sociale.

Originea numelui "Mandravela" este interesantă și plină de farmec. Potrivit Cunoaște Lumea, termenul provine din folclorul local și are semnificația de "minciună" sau "intrigă". Farmecul acestui loc era întărit de petrecerile care aveau loc aici, făcând ca evenimentele de la Mandravela să fie incomparabile (în felul lor) cu cele din localurile de lux ale Bucureștiului.

Cu toate acestea, reputația de loc "blestemat" nu era lipsită de temei. Spiritele se încingeau adesea în Mahalaua Mandravela, atât din cauza consumului excesiv de alcool, cât și din cauza prezenței unor persoane cunoscute pentru fapte antisociale. Oameni proaspăt eliberați din închisoare și infractori notorii din București erau printre cei care frecventau locul, ducând la confruntări violente. Nu era surprinzător că poliția intervenea frecvent pentru a restabili ordinea după astfel de incidente.

Sfârșitul Mahalalei Mandravela a venit odată cu moartea patronului său, Costică Alexandrescu, cunoscut și sub numele de "bancherul din Berceni". Acesta încercase să evite plata datoriilor considerabile acumulate de-a lungul timpului, dar după decesul său, moștenitorii au pierdut proprietățile, inclusiv Mandravela, în 1937. Într-un moment de glorie, Costică Alexandrescu Mandravela ajunsese să fie cunoscut drept bancher, deținând mari suprafețe de teren și fiind asociat cu înființarea unei bănci în 1925.

Mandravela, cu toată gloria și controversa sa, a rămas viu în amintirea bucureștenilor și a continuat să fie menționată în literatură. Scriitori precum Rodica Ojog Brașoveanu, Eugen Barbu și Stelian Tănase au evocat atmosfera și personajele acestei mahalale în operele lor, păstrând astfel vie amintirea unei perioade fascinante din istoria Bucureștiului.

^{Sursa foto:Simply Bucharest}

^{Articol scris de ZonadeSud.ro in 18 Ianuarie 2024}