Acum aproape 240 de ani, între Podul Vechi (de la Timpuri Noi) și actualul Palat al Copiilor, se întindea una dintre cele mai pitorești mahalale ale Bucureștiului: Cărămidarii de Jos. Aceasta nu doar că a fost leagănul unora dintre cele mai importante personalități ale culturii românești, precum Maria Tănase, dar și un loc cu o istorie bogată și fascinantă.

De la începuturi modeste la un colț prosper al Bucureștiului

În 1782, documentele menționează pentru prima dată mahalaua Cărămidarii de Jos, situată pe malul drept al Dâmboviței, de la Podul Vechi până la locul unde astăzi se află Palatul Copiilor. În acea perioadă, locuitorii, eliberați de iobăgie, au început să se bucure de condiții mai bune de trai și să prospere economic.

Agricultura, motorul economic al Cărămidarilor de Jos

Zona Văcăreștilor, din care făcea parte și mahalaua Cărămidarii de Jos, era renumită pentru grădinile sale de legume și vița-de-vie. Locuitorii câștigau din vânzarea coacăzelor și a vinului, devenite celebre în tot Bucureștiul. La începutul secolului XVIII, mahalaua număra deja peste o sută de case, devenind a 12-a cea mai mare mahala din București.

Provocările secolului XIX: Cutremure și industrializare

Secolul XIX a adus cu sine numeroase provocări pentru locuitorii din Cărămidarii de Jos. În 1802, „Marele Cutremur” a distrus biserica veche a mahalalei. Construirea noii biserici, susținută de Stoian Moraru, starostele breslei morarilor, a fost un proces dificil și prelungit, dar în 1866 noul lăcaș de cult a fost în sfârșit finalizat. Din păcate, acesta a ars în 1922, fiind refăcut ulterior din ordinul Principelui Carol.

Pe lângă cutremure, industrializarea a schimbat semnificativ fața mahalalei. Fabrici și uzine, precum Abatorul și uzina Lemaître, au început să apară, transformând peisajul agricol într-unul urban.

Identitatea Cărămidarilor de Jos: Vin, muzică și tradiții

În ciuda schimbărilor, mahalaua și-a păstrat farmecul. Toamna, locuitorii sărbătoreau recolta cu vin și muzică, adunându-se la „Livada cu duzi” pentru a discuta și încheia afaceri.

Mândria mahalalei: Maria Tănase

Printre cei mai de seamă locuitori ai mahalalei se numără celebra Maria Tănase, care s-a născut și a crescut aici. Din păcate, casa sa a fost demolată în perioada comunistă, rămânând doar o stradă care îi poartă numele. De asemenea, pictorul Nicolae Grigorescu și-a făcut ucenicia în această mahala, contribuind la moștenirea culturală a zonei.

Astfel, mahalaua Cărămidarii de Jos rămâne un capitol important din istoria Bucureștiului, un loc care a contribuit semnificativ la dezvoltarea culturală și economică a orașului.

_{Sursa foto:Historia.ro}